Pandemia Covid-19 a schimbat radical modul în care gândim, trăim, muncim și interacționăm unii cu alții. De asemenea, a schimbat modul în care ne deplasăm, facem exerciții fizice, cumpărături, pregătim și consumăm mâncarea.
Pe fondul stresului psihosocial indus de pandemia Covid-19, stres alimentat de frica de a nu contacta virusul, de distanțarea sau izolarea socială, de singurătate, de incertitudinea cu privire la viitor etc., suntem mult mai vulnerabili la dezvoltarea unor tulburări de comportament alimentar.
Tulburările de comportament alimentar sunt caracterizate printr-o dereglare persistentă a obiceiurilor alimentare sau legate de alimentație, rezultatul fiind afectarea consumului sau absorbției alimentelor, și care aduce prejudicii sănătății fizice sau funcționării psihosociale (conform DSM-5).
O tulburare de alimentație se poate manifesta în multe feluri, în funcție de persoană și de tipul tulburării.
Cele mai frecvente forme ale tulburărilor de comportament alimentar sunt: Anorexia Nervoasă, Bulimia Nervoasă și Tulburarea de alimentație compulsivă (Mâncatul compulsiv).
Ce este tulburarea de alimentație compulsivă?
Tulburarea de alimentație compulsivă (denumită curent mâncatul compulsiv) se caracterizează prin episoade recurente de alimentație compulsivă, însoțite de trei sau mai multe din următoarele:
- persoana mănâncă mult mai rapid decât în mod normal;
- continuă să mănânce până la senzația de plenitudine neconfortabilă;
- consumă cantități mari de alimente fără să simtă senzația de foame;
- persoana mănâncă de una singură din cauza sentimentelor de jenă legate de cantitatea mare de alimente consumate;
- după episoadele de supraalimentare are sentimente de dezgust față de propria persoană, de deprimare sau vinovăție intensă.
Un episod de alimentație compulsivă se definește prin:
- ingestia într-o perioadă scurtă de timp (de obicei mai scurtă de 2 ore) a unei cantități de alimente care depășeste cu mult cantitatea pe care majoritatea indivizilor ar consuma-o într-o perioadă similară de timp și în circumstanțe similare;
- senzația de lipsă de control asupra aportului alimentar în timpul acestui episod (incapacitatea persoanei de a se abține de la ingestia de alimente sau de a opri ingestia odată începută).
Cel mai frecvent mâncatul compulsiv apare pe fondul unei stări afective negative. Alți factori declanșatori sunt factorii de stres interpersonal, dietele restrictive, sentimentele negative legate de greutatea corporală, de aspectul fizic, de alimente și plictiseala.
Ce este anorexia nervoasă?
Persoanele cu anorexie nervoasă (denumită curent anorexie) prezintă următoarele:
- greutate corporală semnificativ scăzută din cauza reducerii aportului caloric sub nivelul necesar;
- frica intensă de a lua în greutate sau de obezitate (sau comportament persistent de prevenire a creșterii în greutate);
- perturbare în percepția propriei greutăți sau forme corporale (unele persoane consideră că sunt supraponderale, în timp ce alte persoane realizează că sunt slabe, dar prezintă îngrijorare cu privire la faptul că în anumite părți ale corpului ar fi ,,mai grase’’).
Percepția asupra propriei greutăți sau forme corporale influențează în mare măsură respectul de sine al persoanelor cu anorexie nervoasă (creșterea în greutate este văzută ca o lipsă de autocontrol inacceptabilă). Deseori persoanele cu anorexie nervoasă refuză să accepte că sunt subponderale și să recunoască gravitatea medicală a acestui fapt.
Greutatea corporală semnificativ scăzută se definește prin greutatea mai mică decât greutatea minimă normală sau, pentru copii și adolescenți, mai mică decât greutatea minimă anticipată.
IMC (Indicele de Masă Corporală, calculat cu formula greutate în kilograme/înălțime în metri pătrați) reprezintă un instrument util pentru aprecierea greutății.
Persoanele cu anorexie nervoasă pot recurge la episoade recurente de mâncat compulsiv sau de evacuare forțată (autoinducerea vomei sau folosirea abuzivă de laxative, diuretice sau clisme). Totodată, scăderea în greutate se poate realiza prin dietă, post și/sau exerciții fizice practicate în mod excesiv.
Ce este bulimia nervoasă?
Bulimia nervoasă (denumită curent bulimie) se manifestă prin:
- episoade recurente de alimentație compulsivă;
- comportamente compensatorii inadecvate și recurente pentru prevenirea creșterii în greutate (provocarea vărsăturilor, abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, postul sau exerciții fizice intense);
- respectul de sine este influențat excesiv și nejustificat de forma și greutatea corporală.
Persoanele cu bulimie nervoasă au de obicei greutate normală sau sunt supraponderale. În cadrul acestei tulburări de comportament alimentar, întâlnim frecvent teama de creștere în greutate, dorința de a scădea în greutate, precum și nemulțumirea legată de propriul corp.
Tulburările de comportament alimentar sunt acompaniate frecvent de: retragere și izolare; diminuarea sau evitarea interacțiunilor; dificultăți în relațiile interpersonale; suport social precar.
Cum se tratează tulburările de comportament alimentar?
Se recomadă o abordare multidiscipliniară, cu ajutorul unei echipe de specialiști și pe baza unui plan de tratament complex care să cuprindă: psihoterapie (terapia cognitiv-comportamentală sau terapia interpersonală); consiliere nutrițională și medicație.
Identificarea timpurie și tratarea tulburărilor de comportament alimentar pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, în timp ce persistenta într-un comportament alimentar disfuncțional poate să ducă la probleme grave de sănătate, pentru care cel mai probabil va fi necesară o perioadă lungă de recuperare.
Cum te putem ajuta în cadrul PSY AA Concept?
Dacă te regăsești în una din situațiile descrise mai sus sau chiar dacă nu te regăsești cu totul în una din aceste situații, dar simți că ar fi momentul pentru o schimbare în viața ta, ai putea să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut și împreună cu acesta să parcurgi un program personalizat de intervenție.